sâmbătă, 8 decembrie 2012
Parada de 1 Decembrie 2012, Ziua Nationala a Romaniei, Bucuresti
Filmarile sunt facute de catre prietena mea, cu un Sony Ericsson Xperia Pro, la rezolutie HD 720p, insa au fost modificate si transfromate din format .mp4 in format .avi, pentru a economisi spatiu, scazand, astfel, si din calitatea initiala execelenta a filmarilor.
joi, 29 noiembrie 2012
Fortele militare - Aviatia militara - Avioane de vanatoare/ interceptie - MiG 21 Fishbed A/B
Avioane de vanatoare/interceptie
Rulaj:
La decolare: ~ 1.1 metri
La aterizare: ~ 0.8 metri (mai putin, cu parasuta de franare)
Aparate similare: F-104 Starfighter, F-15H Eagle, Mirage 2000
In serviciu :
SUA (1 MiG-21A, pentru scurt timp, capturat de la germani in timpul campaniei din Berlin)
Germania (~8 MiG-21A, in perioada 2008-2009)
Japonia (~8 MiG-21A, in perioada 2010-2012)
China (2 MiG-21B)
Rusia (4 MiG-21B)
In "Observatorul Militar" se afla un articol in desfasurare (inca de la primul numar), despre avionul in discutie, precum si numeroase alte referinte.
MiG-ul poate fi achizitionat de aici (toysoldiersdepot.com), la pretul de 1$/4 avioane, ceea ce reprezinta un chilipir, in opinia mea.
In imagine, aparatul MiG-21B, inmatriculat 01, al Escadrilei 1 Vanatoare, Fortele Aeriene Rusesti
Nume: Mikoian Gurevich MiG 21 Fishbed A/B
Tip: Avion de vanatoare/interceptie/(atac la sol - limitat), cu motor reactiv
Serviciu activ: 2008
Dimensiuni:
Lungime: 12.6 cm
Inaltime: 2.8 cm
Anvergura: 6.4 cm
Viteza maxima: 2.0 m/s (1 motor)
Autonomie: 2h , la o viteza de 1.0 m/s
Rulaj:
La decolare: ~ 1.1 metri
La aterizare: ~ 0.8 metri (mai putin, cu parasuta de franare)
Avionica:
Radar
Distanta maxima de detectie: 50 metri
Azimut: +/- 25 grade
Elevatie: +/- 30 grade
IFF (Interogation Friend/Foe)
Capabilitati ECM (Electronic CounterMeasures)
Dispersor de capcane termice si reflectori radar (Chaff/Flare)
Distanta maxima de detectie: 50 metri
Azimut: +/- 25 grade
Elevatie: +/- 30 grade
IFF (Interogation Friend/Foe)
Capabilitati ECM (Electronic CounterMeasures)
Dispersor de capcane termice si reflectori radar (Chaff/Flare)
Armament:
Tun de bord standard H
Varianta MiG 21 A (2008 - 2012)
Tun de bord standard H
Varianta MiG 21 A (2008 - 2012)
Piloni armament: 4, cate doi sub fiecare aripa
Varianta MiG 21 B (2012 - prezent)
Piloni armament: 6, cate trei sub fiecare aripa
Pana la 4 (varianta A), respectiv 6 (varianta B) rachete aer-aer cu raza scurta de actiune AIM-9 Sidewinder*
Pana la 2 (2) rachete aer-aer cu raza medie de actiune AIM-120 AMRAAM**
Pana la 2 (2) bombe inertiale Mk 82
*detalii despre tipurile de armament purtate de aparatele de zbor gasiti in pagina "Capitole", la "Aviatie" - "Armament"
**armele si munitiile pentru avioane sunt standard, indiferent de provenienta avionului (eu folosesc denumirile americane pentru armele aviatiei, in general)
Varianta MiG 21 B (2012 - prezent)
Piloni armament: 6, cate trei sub fiecare aripa
Pana la 4 (varianta A), respectiv 6 (varianta B) rachete aer-aer cu raza scurta de actiune AIM-9 Sidewinder*
Pana la 2 (2) rachete aer-aer cu raza medie de actiune AIM-120 AMRAAM**
Pana la 2 (2) bombe inertiale Mk 82
*detalii despre tipurile de armament purtate de aparatele de zbor gasiti in pagina "Capitole", la "Aviatie" - "Armament"
**armele si munitiile pentru avioane sunt standard, indiferent de provenienta avionului (eu folosesc denumirile americane pentru armele aviatiei, in general)
Aparate similare: F-104 Starfighter, F-15H Eagle, Mirage 2000
In serviciu :
SUA (1 MiG-21A, pentru scurt timp, capturat de la germani in timpul campaniei din Berlin)
Germania (~8 MiG-21A, in perioada 2008-2009)
Japonia (~8 MiG-21A, in perioada 2010-2012)
China (2 MiG-21B)
Rusia (4 MiG-21B)
MiG-ul 21 a aparut, in 2008, ca primul competitor serios al aparatelor de vanatoare americane, de la acea vreme (F-14 si MiG-29) si este, in prezent, cel mai numeros aparat de zbor de care dispun.
Marimea destul de mare a avionului, care cere un rulaj mai mare la sol si, implicit, o pista mai lunga de zbor, precum si faptul ca un aparat de marimea sa manevreaza destul de greu intr-un spatiu inchis de sub 18 metri patrati, m-a facut reticent in a-l introduce in serviciu. Nevoia de tehnica militara in cantitati mari a facut ca, in ciuda impedimentelor, MiG-ul sa intre in aviatia germana de razboi, cu putin inainte de debarcarea americana in Normandia, la sfarsitul anului 2008.
Printre avantajele sale se numara trenul de aterizare destul de solid si cu roti mari, ce fac posibile decolarea si aterizarea pe piste slab amenajate. De asemenea, garda inalta amelioreaza riscul accidentelor la sol, iar culoarea uniforma verde inchis ajuta extrem de mult la camuflarea avionului.
Lipsa aproape totala a detaliilor fuselajului (sunt reprezentate doar cate doua suprafete de comanda pe fiecare aripa, fara alte linii de panouri), nu este un factor foarte important pentru mine.
Plasticul din care este turnat este semiflexibil iar grosimea generala a suprafetelor avionului este destul de bine proportionata pentru o jucarie de calitatea asta.
Dupa cum am specificat mai sus, aparatul a intrat in serviciu in anul 2008, insa primul MiG-21 pe care l-am achizitionat a fost chiar in primul set de soldati pe care l-am cumparat in viata mea (in jurul anului 1998), toti soldatii si toate vehiculele din acel set supravietuind in stare perfecta, cu exceptia MiG-ului, care a ajuns la o ruda.
Recent, am putut sa-mi dotez armatele cu MiG-uri datorita cantitatilor mari in care acesta se gaseste pe www.toysoldiersdepot.com.
In cadrul Luftwaffe, aparatul a cunoscut o folosire intensiva, insa nu a dat rezultatele asteptate. In Normandia, Ardeni si St. Lo, a fost utilizat extrem de mult ca avion de atac la sol, nepunandu-i-se calitatile de vanator in valoare (viteza, manevrarea, radarul superior). Totusi, in Normandia, dintre 4 MiG-uri folosite de nemti, niciunul nu este doborat. Altfel a stat situatia in Ardeni si St. Lo, unde Luftwaffe a exploatat mai mult calitatile de vanator ale avionului, reusind sa doboare chiar si F-uri 14 americane, insa pierzand o cantintate considerabila de MiG-uri in acest proces. Deasupra Berlinului, noile aparate, care nu aveau niciun an de cand intrasera in serviciu, au fost complet depasite de puzderia de avioane americane.
In timpul campaniei impotriva Japoniei (Guadalcanal si Noua Guinee), Fishbed-ul a cunoscut, din nou, o exploatare asidua ca avion de atac la sol, insa cu rezultate ceva mai bune, de aceasta data. In aceasta campanie, superioritatea americana in aer nu a mai putut fi realizata masand numeroase escadrile, avand in vedere dimensiunea foarte mica a aerodomurilor de pe insule. Astfel, MiG-ul a s-a putut duela cu aviatia americana de vanatoare, fara a fi in inferioritate numerica, si avand cateva victorii insemnate.
In 2012, China a fost prima natiune care a introdus, intr-o armata echipata la standarde moderne, avioane MiG-21 in escadrilele sale de aviatie (mai precis, doua avioane Fishbed, in Escadrila 76 Vanatoare, a Flotei 33 Aeriene). Aparatele au fost detasate in Burma, insa pana la data de 29 Nov. 2012, nu au fost utilizate.
Rusia si-a dotat Escadrila 1 Vanatoare cu 4 aparate MiG-21, la 24 Nov. 2012, urmand ca aceasta sa ia tot drumul Burmei, ca ajutor militar pentru China. Ambele tari folosesc varianta B a avionului, cu 6 piloni pentru armament.
La data de 30 Nov. 2012 detin 16 MiG-uri 21, niciunul in dotarea USAF.
In "Observatorul Militar" se afla un articol in desfasurare (inca de la primul numar), despre avionul in discutie, precum si numeroase alte referinte.
MiG-ul poate fi achizitionat de aici (toysoldiersdepot.com), la pretul de 1$/4 avioane, ceea ce reprezinta un chilipir, in opinia mea.
luni, 29 octombrie 2012
Fortele militare -Aviatia militara - Elicoptere - AH-64 Apache / AH-64B Apache
Elicoptere
Aparate similare: AH-1 Cobra, Mi-24 Hind
Folosirea elicopterelor intr-o armata moderna este necesara, chiar fundamentala. Elicopterele de atac, precum acesta, asigura o platforma de lupta aeropurtata care poate sustine trupele de la sol intr-o maniera in care niciun vehicul si niciun avion n-o poate face, fiind extrem de precise si de letale.
Acest elicopter a fost achizitionat in 2010, initial fiind considerat prea masiv pentru a intra in dotarea vreunei armate. Experienta cu aparate de zbor de marimi mari (vezi Campania din Italia, 2007), a demonstrat ca acestea sunt foarte vulnerabile la focul antiaerian, iar spatiul relativ mic de manevra de deasupra unui camp de lupta restrange mult din capabilitatile elicopterelor.
Aparatul a fost testat in cadrul aviatiei americane in nenumarate exercitii (printre care si misiunile de tip "Indian", consacrate exclusiv testarii capabilitatilor aparatului AH-64), iar rezultatele au fost peste asteptari. Desi impedimentul marimii mari a ramas, capacitatea acestuia de a distruge cu precizie maxima orice fel de vehicul, inclusiv blindate grele (niciun aparat de zbor din dotarile armatei americane sau a altor armate nu are armament destul de puternic pentru a distruge blindate grele), precum si eficacitatea tunului de bord, cu care elicopterul poate sustine atacuri eficiente la sol, chiar daca si-a lansat rachetele (deci are o anduranta mai mare decat alte aparate, care, dupa ce si-au epuizat armamentul reactiv, se retrag la baza), a facut ca acesta sa fie introdus oficial in Aviatia americana, fiind al doilea elicopter de atac pe care l-am folosit vreodata (primul, AH-1 Cobra, introdus in serviciu in anii 2002, acum retras).
Pe langa anvantajele enumerate mai sus, Apache-ul are si elicile pliabile, 2 cate doua, facad depozitarea in spatii inguste mult mai facila.
Salvele tunului de 2 milimetri sunt selective (automat, salva de 8) iar acesta este si pivotabil intr-un unghi de peste 120 grade, asigurand un camp larg de foc, fara ca elicopterul sa trebuiasca sa vireze.
Pe langa numeroasele exercitii militare, elicopterul participa activ la misiunea americana din Burma (2012 - Operatiunile "Black Wolf" si "Black Wolf II"), fiind implicat deja intr-un incident cu Armata chineza, insa care nu a rezultat intr-un schimb de focuri (19 Octombrie 2012). La baza americana Kale din Burma, se afla un singur AH-64, cu inamtricularea 901, alaturi de doua UH-1 ale 31st Transport Sqdr. si doua CH-46 ale 32nd Transport Sqdr, toate transferate de la baza operationala a Fortei Expeditionare americane din Laos (o divizie blindata si sase escadrile de aviatie).
Din nefericire, numarul aparatelor disponibile (la data de 28 Oct. 2012), este doar de trei, cu inmatriculari 901 (cel din imagine), 902, 903, toate in 7th Helicopter Wing - 10th Attack Group - 30th Attack Squadron (7th Helicopter Wing contine toate elicopterele aviatiei americane - 3 AH-64, 7 UH-1 si 10 CH-46).
Planuiesc sa upgradez elicopterul cu inca doi piloni pentru lansatoare de rachete Hydra sau doua rachete de tip AGM-114 Hellfire M (luate de la kituri de elicoptere 1/72).
La data de 19 Noiembrie 2012, elicopterul AH-64 stationat in Kale, Burma, a fost modificat la standardul AH-64B.
In aceeasi zi, aparatul a fost implicat in confruntarea de la baza chineza Natmaw (nordul Burmei), in timpul instituirii unei blocade asupra bazei de catre doua tancuri M1A1 Abrams si un detasament al Batalionului 1.
Elicopterul a executat 2 misiuni CAS, lansand, pentru prima oara in lupta, doua rachete AGM-114M, cateva salve de rachete din B8V20 si cateva salve de tun. Atacul a facut doua victime in randurile Batalionului 43 al Brigazii 4 chineze.
Elicopterul AH-64B Apache, inmatriculat 901, pe heliportul din Kale, Burma, 20 Noiembrie 2012.
Serviciul activ
Elicopterul a intrat in serviciul activ al US Air Force odata cu inceperea campaniei din Burma, insa, la inceput, doar ca escorta pentru celelalte elicoptere sau in misiuni de testare a echipamentului militar.
Prima actiune de lupta a aparatului s-a desfasurat la data de 19 Nov. 2012, cand chinezii au deschis focul asupra unui convoi american ce incerca o blocada asupra bazei.
La 20 Nov. 2012, aparatul AH-64B a asigurat suportul apropiat al unitatilor Diviziei 1 Blindate ce atacau baza chineza Yandoon, executand doua misiuni CAS la cerere si un atac asupra bazei realizat prin recunoastere proprie.
Elicopterul a facut prima sa victima in randurile vehiculelor la 21 Nov. 2012, atacand cele doua lansatoare M270 ce au executat foc cu rachete asupra bazei americane din Kale. De asemenea, lansatorul atacat a fost si primul vehicul distrus cu rachete AGM-114 M Hellfire (Apache-ul a lansat toate cele 4 rachete asupra unui singur lansator, cate doua - prima racheta a ratat tinta, a doua a imobilizat-o, iar celelalte doua au distrus-o). In toate cele trei zile de conflict au fost folosite intensiv si lansatoarele B8V20 si tunul de bord, in special impotriva infanteriei (90% dintre victimele celor trei zile s-au datorat atacurilor elicopterului AH-64B, inmatriculat 901, cu baza in Kale).
Nume: AH-64 Apache
Tip: Elicopter de atac
Serviciu
activ: 2012 (achizitionat in 2010)
Dimensiuni:
Lungime: 18.6 cm
Inaltime: 5.9 cm
Latime: 6.9 cm
Anvergura elicelor: 16.6 cm
Viteza
maxima: 0.6 m/s (2 motoare, rotor cu patru pale)
Autonomie:
1 h, la o viteza de 0.4 m/s
Avionica:
OBR(On board
radar): -
NVS (Night Vision System) - vizibil in imgine (partea frontala, deasupra, in fata cockpit-ului)
TADS (Target Aquisition and Designation Sights) - vizibile in imagine (partea frontala, sub NVS)
Armament:
Tun de bord: 2 mm, automat, teava scurta, pivotant ~120 grade
Raza de actiune liniara: 70-75 cm
Tun de bord: 2 mm, automat, teava scurta, pivotant ~120 grade
Raza de actiune liniara: 70-75 cm
Piloni
armament: 2, in extremitatea aripilor ventrale
2 rachete AGM-114 Hellfire H* (singurul aparat de zbor cu asemenea rachete) sau 2 rachete AIM-9 Sidewinder H*
*detalii despre tipurile de armament purtate de aparatele de zbor gasiti in pagina "Capitole", la "Aviatie" - "Armament"
2 rachete AGM-114 Hellfire H* (singurul aparat de zbor cu asemenea rachete) sau 2 rachete AIM-9 Sidewinder H*
*detalii despre tipurile de armament purtate de aparatele de zbor gasiti in pagina "Capitole", la "Aviatie" - "Armament"
Aparate similare: AH-1 Cobra, Mi-24 Hind
Folosirea elicopterelor intr-o armata moderna este necesara, chiar fundamentala. Elicopterele de atac, precum acesta, asigura o platforma de lupta aeropurtata care poate sustine trupele de la sol intr-o maniera in care niciun vehicul si niciun avion n-o poate face, fiind extrem de precise si de letale.
Acest elicopter a fost achizitionat in 2010, initial fiind considerat prea masiv pentru a intra in dotarea vreunei armate. Experienta cu aparate de zbor de marimi mari (vezi Campania din Italia, 2007), a demonstrat ca acestea sunt foarte vulnerabile la focul antiaerian, iar spatiul relativ mic de manevra de deasupra unui camp de lupta restrange mult din capabilitatile elicopterelor.
Aparatul a fost testat in cadrul aviatiei americane in nenumarate exercitii (printre care si misiunile de tip "Indian", consacrate exclusiv testarii capabilitatilor aparatului AH-64), iar rezultatele au fost peste asteptari. Desi impedimentul marimii mari a ramas, capacitatea acestuia de a distruge cu precizie maxima orice fel de vehicul, inclusiv blindate grele (niciun aparat de zbor din dotarile armatei americane sau a altor armate nu are armament destul de puternic pentru a distruge blindate grele), precum si eficacitatea tunului de bord, cu care elicopterul poate sustine atacuri eficiente la sol, chiar daca si-a lansat rachetele (deci are o anduranta mai mare decat alte aparate, care, dupa ce si-au epuizat armamentul reactiv, se retrag la baza), a facut ca acesta sa fie introdus oficial in Aviatia americana, fiind al doilea elicopter de atac pe care l-am folosit vreodata (primul, AH-1 Cobra, introdus in serviciu in anii 2002, acum retras).
Pe langa anvantajele enumerate mai sus, Apache-ul are si elicile pliabile, 2 cate doua, facad depozitarea in spatii inguste mult mai facila.
Salvele tunului de 2 milimetri sunt selective (automat, salva de 8) iar acesta este si pivotabil intr-un unghi de peste 120 grade, asigurand un camp larg de foc, fara ca elicopterul sa trebuiasca sa vireze.
Pe langa numeroasele exercitii militare, elicopterul participa activ la misiunea americana din Burma (2012 - Operatiunile "Black Wolf" si "Black Wolf II"), fiind implicat deja intr-un incident cu Armata chineza, insa care nu a rezultat intr-un schimb de focuri (19 Octombrie 2012). La baza americana Kale din Burma, se afla un singur AH-64, cu inamtricularea 901, alaturi de doua UH-1 ale 31st Transport Sqdr. si doua CH-46 ale 32nd Transport Sqdr, toate transferate de la baza operationala a Fortei Expeditionare americane din Laos (o divizie blindata si sase escadrile de aviatie).
Din nefericire, numarul aparatelor disponibile (la data de 28 Oct. 2012), este doar de trei, cu inmatriculari 901 (cel din imagine), 902, 903, toate in 7th Helicopter Wing - 10th Attack Group - 30th Attack Squadron (7th Helicopter Wing contine toate elicopterele aviatiei americane - 3 AH-64, 7 UH-1 si 10 CH-46).
Planuiesc sa upgradez elicopterul cu inca doi piloni pentru lansatoare de rachete Hydra sau doua rachete de tip AGM-114 Hellfire M (luate de la kituri de elicoptere 1/72).
Program UPGRADE
Pentru a mari capacitatea de lupta a aparatelor AH-64, ca acestea sa poata angaja mai mult de 2 tinte blindate, s-a initiat un program de upgrade pentru intreaga flota (3 aparate).
Astfel, cele 2 rachete AGM-114 H vor fi indepartate, in locul lor, pe pilonii din extremitatile aripilor, vor fi plasate doua lansatoare multiple de rachete nedirijate. Acestea sunt de calibru mic si nu au capacitatea de a distruge vehicule, insa pot fi folosite, cu rezultate excelente, impotriva concetrarilor de infanterie, avand in vedere ca rachetele au putere mare de fragmentare. Initial s-a optat pentru lansatoare Hydra, insa pentru ca acestea nu erau disponibile in numar suficient, s-a trecut la pod-uri B8V20, cu 17 tuburi fiecare.
Pentru angajarea tintelor blindate de orice fel, s-a optat pentru acrosarea a cate 4 rachete AGM-114 M (cu putere mai mica decat a AGM-urilor 114 H), pentru fiecare elicopter, cate doua sub fiecare aripa, pe piloni de lansare dubli.
Pentru a face rost de materialul necesar (12 AGM-114 M, 6 B8V20 si 6 piloni dubli), am "canibalizat" un elicopter RAH-66 Comanche 1/72, de la Italeri, de la care am luat toate cele 12 rachete AGM-114 si cei 6 piloni dubli. Pentru lansatoarele B8V20 am dezarmat un Mil Mi-17 1/72, de la Italeri (4 lansatoare) si un Su-25 Frogfoot 1/72, Italeri (2 lansatoare).
Tot armamentul a fost vopsit negru cu vopsea acrilica Agama.
La data de 5 Noiembrie 2012, aparatele AH-64 cu inmatricularile 902 si 903 au fost aduse la standardul AH-64B (varianta upgradata), urmand ca in perioada imediat urmatoare sa fie modificat si elicopterul inmatriculat 901, stationat in Burma, la data implementarii programului.
In imagine, de la stanga la dreapta, lansator B8V20, pilon dublu cu 2 rachete AGM-114M, racheta AGM-114M Hellfire
La data de 19 Noiembrie 2012, elicopterul AH-64 stationat in Kale, Burma, a fost modificat la standardul AH-64B.
In aceeasi zi, aparatul a fost implicat in confruntarea de la baza chineza Natmaw (nordul Burmei), in timpul instituirii unei blocade asupra bazei de catre doua tancuri M1A1 Abrams si un detasament al Batalionului 1.
Elicopterul a executat 2 misiuni CAS, lansand, pentru prima oara in lupta, doua rachete AGM-114M, cateva salve de rachete din B8V20 si cateva salve de tun. Atacul a facut doua victime in randurile Batalionului 43 al Brigazii 4 chineze.
Serviciul activ
Elicopterul a intrat in serviciul activ al US Air Force odata cu inceperea campaniei din Burma, insa, la inceput, doar ca escorta pentru celelalte elicoptere sau in misiuni de testare a echipamentului militar.
Prima actiune de lupta a aparatului s-a desfasurat la data de 19 Nov. 2012, cand chinezii au deschis focul asupra unui convoi american ce incerca o blocada asupra bazei.
La 20 Nov. 2012, aparatul AH-64B a asigurat suportul apropiat al unitatilor Diviziei 1 Blindate ce atacau baza chineza Yandoon, executand doua misiuni CAS la cerere si un atac asupra bazei realizat prin recunoastere proprie.
Elicopterul a facut prima sa victima in randurile vehiculelor la 21 Nov. 2012, atacand cele doua lansatoare M270 ce au executat foc cu rachete asupra bazei americane din Kale. De asemenea, lansatorul atacat a fost si primul vehicul distrus cu rachete AGM-114 M Hellfire (Apache-ul a lansat toate cele 4 rachete asupra unui singur lansator, cate doua - prima racheta a ratat tinta, a doua a imobilizat-o, iar celelalte doua au distrus-o). In toate cele trei zile de conflict au fost folosite intensiv si lansatoarele B8V20 si tunul de bord, in special impotriva infanteriei (90% dintre victimele celor trei zile s-au datorat atacurilor elicopterului AH-64B, inmatriculat 901, cu baza in Kale).
duminică, 28 octombrie 2012
Fortele militare - Armata terestra - Vehicule - M24 Chaffee
Blindate
Nume : M24 Chaffee
Tip : Tanc usor pentru suportul infanteriei
Serviciu activ : din 2004
Dimensiuni :
Lungime : 6.6 cm (7.7 cm, cu teava orientata in fata)
Latime : 3.8 cm
Inaltime : 3.5 cm
Viteza maxima : 0.10 m/s
Autonomie : 25 m
Armament :
___Armament principal :
______Tun : 2 mm, teava scurta, ghintuita
______Raza de actiune : 1.1 m
_________Tipuri munitie : HE Shell
_________Raza exploziei : 0.02 m
_________Raza raspandire srapnel : 0.03 m
______________________AP Shell
_________Distruge : Blindaj usor, la distante de 0.6 m sau mai mici
___Armament secundar : -
Blindaj : Mediu/usor, penetrabil de un obuz AT de 3 mm de la 0.8 m
Capacitate transport : 6 soldati (pe capota motorului)
Vehicule similare : AMX 30, Centurion LT
Tip : Tanc usor pentru suportul infanteriei
Serviciu activ : din 2004
Dimensiuni :
Lungime : 6.6 cm (7.7 cm, cu teava orientata in fata)
Latime : 3.8 cm
Inaltime : 3.5 cm
Viteza maxima : 0.10 m/s
Autonomie : 25 m
Armament :
___Armament principal :
______Tun : 2 mm, teava scurta, ghintuita
______Raza de actiune : 1.1 m
_________Tipuri munitie : HE Shell
_________Raza exploziei : 0.02 m
_________Raza raspandire srapnel : 0.03 m
______________________AP Shell
_________Distruge : Blindaj usor, la distante de 0.6 m sau mai mici
___Armament secundar : -
Blindaj : Mediu/usor, penetrabil de un obuz AT de 3 mm de la 0.8 m
Capacitate transport : 6 soldati (pe capota motorului)
Vehicule similare : AMX 30, Centurion LT
Tancul M24 a fost in serviciu inca din timpul campaniei americane din URSS (2003-2006), intr-un singur exemplar, asigurand, in mare parte, suportul infanteriei.
Tunul scurt nu este foarte eficient impotriva altor tancuri, insa calibrul mare ii confera un plus peste celelalte blindate usoare, mai ales impotriva infanteriei, unde obuzul de 2 mm are capacitate de distrugere mai mare decat cele de 1.5, 1.7 si 1.9 mm. De asemenea, blindajul superior tancurilor AMX 30 si Centurion LT, il face mai putin vulnerabil la obuzele AT usoare si medii.
Printre dezavantaje se enumera si profilul inalt (turela, mai ales), lipsa armamentului secundar si teava scurta a tunului.
Trenul de rulare este foarte bun, tancul fiind blindat complet si in partea dorsala, astfel asigurandu-se protectia impotriva minelor sau a altor dispozitive explozive.
M-ul 24 poate fi un candidat excelent in dotarea diviziilor blindate sau mecanizate, asigurand roluri multiple in arii mici de manevra.
Vehiculul a fost prezent pe aproape toate marile teatre de operatiune de pana acum (URSS, Italia, Africa, Franta, Germania), insa in Africa (in dotarea unei divizii panzer germane), a fost cel mai intens folosit, indeplinind chiar si roluri antitanc in luptele pentru Gazala si Halfaya.
La data de 28 Oct. 2012 dispun de 5 astfel de blindate (4 cumparate de la TSD), care vor fi alocate, cel mai probabil, unei singure armate. Momentan, doua astfel de tancuri se afla pe ordinea de lupta a Diviziei 92 Motorizata chineza (Armata a V-a, din Burma).
Mai multe informatii despre M24 gasiti in Military Observer, in special in articolele dedicate tancurilor, ca "Tancurile, in armata americana" (articol in mai multe parti), dar si in articole dedicate special, cum ar fi "M24 Chaffee, Trecut, prezent si viitor operational" (Numarul 41), sau in numeroase articole despre TSD.
Tunul scurt nu este foarte eficient impotriva altor tancuri, insa calibrul mare ii confera un plus peste celelalte blindate usoare, mai ales impotriva infanteriei, unde obuzul de 2 mm are capacitate de distrugere mai mare decat cele de 1.5, 1.7 si 1.9 mm. De asemenea, blindajul superior tancurilor AMX 30 si Centurion LT, il face mai putin vulnerabil la obuzele AT usoare si medii.
Printre dezavantaje se enumera si profilul inalt (turela, mai ales), lipsa armamentului secundar si teava scurta a tunului.
Trenul de rulare este foarte bun, tancul fiind blindat complet si in partea dorsala, astfel asigurandu-se protectia impotriva minelor sau a altor dispozitive explozive.
M-ul 24 poate fi un candidat excelent in dotarea diviziilor blindate sau mecanizate, asigurand roluri multiple in arii mici de manevra.
Vehiculul a fost prezent pe aproape toate marile teatre de operatiune de pana acum (URSS, Italia, Africa, Franta, Germania), insa in Africa (in dotarea unei divizii panzer germane), a fost cel mai intens folosit, indeplinind chiar si roluri antitanc in luptele pentru Gazala si Halfaya.
La data de 28 Oct. 2012 dispun de 5 astfel de blindate (4 cumparate de la TSD), care vor fi alocate, cel mai probabil, unei singure armate. Momentan, doua astfel de tancuri se afla pe ordinea de lupta a Diviziei 92 Motorizata chineza (Armata a V-a, din Burma).
Mai multe informatii despre M24 gasiti in Military Observer, in special in articolele dedicate tancurilor, ca "Tancurile, in armata americana" (articol in mai multe parti), dar si in articole dedicate special, cum ar fi "M24 Chaffee, Trecut, prezent si viitor operational" (Numarul 41), sau in numeroase articole despre TSD.
sâmbătă, 27 octombrie 2012
Fortele militare - Armata terestra - Vehicule - M1 Abrams MT
Blindate
Nume : M1 Abrams MT (Medium Tank)
Tip : Tanc mediu multirol
Serviciu activ : 22 Iul 2011
Dimensiuni :
Lungime : 7.6 cm (9.9 cm, cu teava orientata in fata)
Latime : 3.7 cm
Inaltime : 3 cm
Viteza maxima : 0.13 m/s
Autonomie : 20 m
Armament :
___Armament principal :
______Tun : 1.9 mm, teava lunga, lisa
______Raza de actiune : 1.2 m
_________Tipuri munitie : HE Shell
_________Raza exploziei : 0.02 m
_________Raza raspandire srapnel : 0.03 m
______________________AP Shell
_________Distruge : Blindaj usor sau mediu, la distante de 0.6-0.8 m sau mai mici
___Armament secundar :
______Mitraliera : 1 mm
______Raza de actiune : 0.3 m
Blindaj : Mediu/usor, penetrabil de un obuz AT de 3 mm de la 1 m
Capacitate transport : 2-3 soldati (pe capota motorului)
Vehicule similare : Merkava Mk IV
Tip : Tanc mediu multirol
Serviciu activ : 22 Iul 2011
Dimensiuni :
Lungime : 7.6 cm (9.9 cm, cu teava orientata in fata)
Latime : 3.7 cm
Inaltime : 3 cm
Viteza maxima : 0.13 m/s
Autonomie : 20 m
Armament :
___Armament principal :
______Tun : 1.9 mm, teava lunga, lisa
______Raza de actiune : 1.2 m
_________Tipuri munitie : HE Shell
_________Raza exploziei : 0.02 m
_________Raza raspandire srapnel : 0.03 m
______________________AP Shell
_________Distruge : Blindaj usor sau mediu, la distante de 0.6-0.8 m sau mai mici
___Armament secundar :
______Mitraliera : 1 mm
______Raza de actiune : 0.3 m
Blindaj : Mediu/usor, penetrabil de un obuz AT de 3 mm de la 1 m
Capacitate transport : 2-3 soldati (pe capota motorului)
Vehicule similare : Merkava Mk IV
La inceputul reformelor din anul 2008 s-a luat in considerare achizitia masiva a unui tanc usor sau mediu, ieftin si eficient, care sa poata suplini lipsa acuta de blindate din dotarea tuturor armatelor, exceptand cea americana. Pentru moment, tancul Centurion LT a reprezentat o solutie, iar vehiculul Panhard prelua din indatoririle unui tanc usor. Insa si acestea au fost disponibile intr-un numar prea mic pentru a dota mai multe natiuni.
Abia in 2011, cand au inceput achizitiile de la TSD, s-au putut concetra eforturile pe achizitia singurului tanc disponibil, care indeplinea criteriile cerute: M1 Abrams MT.
Acest blindat este o versiune mai mica (mult mai mica) a Abrams-ului M1A1, cu toate detaliile celui din urma reproduse fidel.
Tancul este un candidat mai mult de compromis pentru pozitia de "blindat mediu de lupta", avand in vedere ca este doar cu putin mai mare decat tancurile usoare, iar tunul, desi eficient (teava lunga, supresor de recul si sistemele optice de ochire), este de un calibru prea mic pentru a face fata intr-o lupta cu tancuri mai grele (un rol pe care tancul mediu trebuia sa-l indeplineasca neaparat).
La capitolul plusuri, marimea mica a tancului este de apreciat, avand in vedere zonele tot mai restranse in care se poarta luptele si faptul ca poate lejer surclasa un tanc usor de la o distanta apreciabila. Abrams-ul poate, de asemenea, asigura un excelent suport pentru infanterie si alte vehicule, manevrand cu usurinta atat in zone deschise, cat si in locatii urbane si teren accidentat.
Unul dintre cele mai mari plusuri il reprezinta pretul, 0.79$ pentru bucata. Insa TSD aplica in mod regulat reduceri, in care intra si acest tanc, atunci fiid disponibil pentru doar 0.59$ o piesa.
Limitarea calibrului tunului si vulnerabilitatea la atacuri aeriene si de artilerie il fac o arma preponderent ofensiva, putand suplini neajunsurile de mai sus cu viteza mare si deplasarea permanenta.
Pana la data de 27 Octombrie 2012, tancul a fost achizitionat intr-un numar de 70 de exemplare, 19 dintre acestea intrand in dotarea diviziilor americane (5 in D1, 5 in D2 si cate 3 in D3, D4 si D5). Trei M1 Abrams MT au fost alocate si Diviziei 5 Usoara chineza, din Burma.
Planul achizitiilor cere aproximativ 120 de astfel de tancuri pentru a dota corespunzator toate natiunile.
Depre planificarea si achizitia tancului, alaturi de alta tehnica militara, precum si despre evaluari, comunicate, preturi si altele, referitoare la acest tanc, gasiti informatii in Military Observer.
M1 Abrams MT, printre Panhard-uri, Willis-uri, elicoptere si aparate de zbor, toate achizitii TSD
Abia in 2011, cand au inceput achizitiile de la TSD, s-au putut concetra eforturile pe achizitia singurului tanc disponibil, care indeplinea criteriile cerute: M1 Abrams MT.
Acest blindat este o versiune mai mica (mult mai mica) a Abrams-ului M1A1, cu toate detaliile celui din urma reproduse fidel.
Tancul este un candidat mai mult de compromis pentru pozitia de "blindat mediu de lupta", avand in vedere ca este doar cu putin mai mare decat tancurile usoare, iar tunul, desi eficient (teava lunga, supresor de recul si sistemele optice de ochire), este de un calibru prea mic pentru a face fata intr-o lupta cu tancuri mai grele (un rol pe care tancul mediu trebuia sa-l indeplineasca neaparat).
La capitolul plusuri, marimea mica a tancului este de apreciat, avand in vedere zonele tot mai restranse in care se poarta luptele si faptul ca poate lejer surclasa un tanc usor de la o distanta apreciabila. Abrams-ul poate, de asemenea, asigura un excelent suport pentru infanterie si alte vehicule, manevrand cu usurinta atat in zone deschise, cat si in locatii urbane si teren accidentat.
Unul dintre cele mai mari plusuri il reprezinta pretul, 0.79$ pentru bucata. Insa TSD aplica in mod regulat reduceri, in care intra si acest tanc, atunci fiid disponibil pentru doar 0.59$ o piesa.
Limitarea calibrului tunului si vulnerabilitatea la atacuri aeriene si de artilerie il fac o arma preponderent ofensiva, putand suplini neajunsurile de mai sus cu viteza mare si deplasarea permanenta.
Pana la data de 27 Octombrie 2012, tancul a fost achizitionat intr-un numar de 70 de exemplare, 19 dintre acestea intrand in dotarea diviziilor americane (5 in D1, 5 in D2 si cate 3 in D3, D4 si D5). Trei M1 Abrams MT au fost alocate si Diviziei 5 Usoara chineza, din Burma.
Planul achizitiilor cere aproximativ 120 de astfel de tancuri pentru a dota corespunzator toate natiunile.
Depre planificarea si achizitia tancului, alaturi de alta tehnica militara, precum si despre evaluari, comunicate, preturi si altele, referitoare la acest tanc, gasiti informatii in Military Observer.
M1 Abrams MT, printre Panhard-uri, Willis-uri, elicoptere si aparate de zbor, toate achizitii TSD
vineri, 17 august 2012
Fortele militare - Armata terestra - Vehicule - M1A1 Abrams
Blindate
Nume : M1A1 Abrams MBT
Tip : Tanc greu / multirol - MBT
Serviciu activ : 23 Apr 2011
Dimensiuni :
Lungime : 12 cm (14.6 cm, cu teava orientata in fata)
Latime : 6.1 cm
Inaltime : 3.9 cm
Viteza maxima : 0.09 m/s
Autonomie : 25 m
Armament :
___Armament principal :
______Tun : 2.5 mm, teava lunga, lisa
______Raza de actiune : 1.6 m
_________Tipuri munitie : HE Shell
_________Raza exploziei : 0.035 m
_________Raza raspandire srapnel : 0.05 m
______________________AP Shell
_________Distruge : Blindaj greu, sub distanta de 1.2 m
___Armament secundar :
______Mitraliera : 0.5 mm
______Raza de actiune : 0.25 m
Blindaj : Greu, penetrabile de un obuz AP de la ~ 1 m
Capacitate transport : 4-6 soldati (~7 soldati model 2011) pe capota motorului sau in partea frontala)
Vehicule similare : Centurion HT, M48 Patton, Panzer 6, T 60
Tip : Tanc greu / multirol - MBT
Serviciu activ : 23 Apr 2011
Dimensiuni :
Lungime : 12 cm (14.6 cm, cu teava orientata in fata)
Latime : 6.1 cm
Inaltime : 3.9 cm
Viteza maxima : 0.09 m/s
Autonomie : 25 m
Armament :
___Armament principal :
______Tun : 2.5 mm, teava lunga, lisa
______Raza de actiune : 1.6 m
_________Tipuri munitie : HE Shell
_________Raza exploziei : 0.035 m
_________Raza raspandire srapnel : 0.05 m
______________________AP Shell
_________Distruge : Blindaj greu, sub distanta de 1.2 m
___Armament secundar :
______Mitraliera : 0.5 mm
______Raza de actiune : 0.25 m
Blindaj : Greu, penetrabile de un obuz AP de la ~ 1 m
Capacitate transport : 4-6 soldati (~7 soldati model 2011) pe capota motorului sau in partea frontala)
Vehicule similare : Centurion HT, M48 Patton, Panzer 6, T 60
Dupa renuntarea la Jagdpanzerele 4, Armata americana a inceput dotarile cu Panzere 6. Problema cu aceste tancuri, ca si cu restul celorlate piese de echipament, este ca se gaseau in cantitati mici. Astfel, s-au putut achizitiona doar 7 bucati, inainte de descoperirea TSD. Din nefericire, nici la TSD nu se gasesc in numar mare. Astfel, m-am hotarat sa achizitionez 5 tancuri de tip M1A1, pentru evaluari, in primavara anului 2011. Tancul are un tun puternic, cu teava lunga insa de un calibru inferior celorlalte tancuri grele din dotarea tuturor arsenalelor pe care le detin. Profilul redus si viteza mare sunt umbrite de cel mai important avantaj: numarul mare prezent in depozitele TSD. Astfel, s-a hotarat ca principalul tanc de lupta al Armatei americane sa devina M1A1, acesta intrand, in premiera, si in dotarea diviziilor motorizate.
Tancul n-a fost testat pana acum in actiuni (17 Aug 2012), insa acesta va fi folosit ca MBT, in arii mari in care se pot manevra formatii compacte, dar si ca suport al infanteriei, datorita manevrabilitatii sale si a vitezei de tragere a armelor coaxiale. Tancurile Panzer 6 ramase in dotarea Diviziei 1 Blindate vor indeplini, mai mult, roluri antitanc.
Diferenta mare intre acest tanc si celelalte sunt sistemele optice si de ochire care fac ca precizia armelor sa fie mult sporita, compensand cu bataia relativ mica a tunului. O alta particularitate a tancului o reprezinta si blindajul inclinat al turelei, precum si profilul jos al acesteia, fiind, astfel, mult mai putin vulnerabil la lovituri decat celelalte blindate grele, cum ar fi M 48-ul, care are turela destul de inalta.
S-a hotarat ca furnizarea acestui tip de tanc sa ramana exclusiva pentru armata americana, care a achizitionat 25 de piese (5 pentru Divizia 1 Blindate - care mai are si sapte Panzere 6, 10 pentru Divizia 2 Blindate, 3 pentru Divizia 3 Usoara, 3 pentru Divizia 4 Motorizata, 3 pentru Divizia 5 Motorizata, si unul in rezerva).
Alte detalii despre acest tanc se pot citi si in varii numere ale Military Observer si poate fi achizitionat de aici http://www.toysoldiersdepot.com/store.php?seller=thedustyloft&navt1=33068&sort=&pd=187844
Tancul n-a fost testat pana acum in actiuni (17 Aug 2012), insa acesta va fi folosit ca MBT, in arii mari in care se pot manevra formatii compacte, dar si ca suport al infanteriei, datorita manevrabilitatii sale si a vitezei de tragere a armelor coaxiale. Tancurile Panzer 6 ramase in dotarea Diviziei 1 Blindate vor indeplini, mai mult, roluri antitanc.
Diferenta mare intre acest tanc si celelalte sunt sistemele optice si de ochire care fac ca precizia armelor sa fie mult sporita, compensand cu bataia relativ mica a tunului. O alta particularitate a tancului o reprezinta si blindajul inclinat al turelei, precum si profilul jos al acesteia, fiind, astfel, mult mai putin vulnerabil la lovituri decat celelalte blindate grele, cum ar fi M 48-ul, care are turela destul de inalta.
S-a hotarat ca furnizarea acestui tip de tanc sa ramana exclusiva pentru armata americana, care a achizitionat 25 de piese (5 pentru Divizia 1 Blindate - care mai are si sapte Panzere 6, 10 pentru Divizia 2 Blindate, 3 pentru Divizia 3 Usoara, 3 pentru Divizia 4 Motorizata, 3 pentru Divizia 5 Motorizata, si unul in rezerva).
Alte detalii despre acest tanc se pot citi si in varii numere ale Military Observer si poate fi achizitionat de aici http://www.toysoldiersdepot.com/store.php?seller=thedustyloft&navt1=33068&sort=&pd=187844
marți, 14 august 2012
Fortele militare - Armata terestra - Vehicule - Field Gun 3
Artileria
Nume : Field Gun 3
Tip : Artilerie/Tun de camp multifunctional (roluri AT si AA)
Serviciu activ : din 23 Apr 2011
Dimensiuni :
Lungime : 9.9 cm
Latime : 3.7 cm
Inaltime : 3.5 cm
Armament :
___Tun : 3 mm
___Raza de actiune : 1.4 m
___Tipuri munitie : HE Shell
______Raza exploziei : 0.03 m
______Raza raspandire srapnel : 0.04 m
________________AP Shell
______Distruge : Blindaj greu, de la distante mai mici de 0.8 m
________________AA Shell/TF Shell
Vehicule similare:
Acest model a fost introdus in artileria divizionara standard in armata americana in anul 2011. Capabilitatile sale sunt destul de reduse, avand in vedere silueta inalta si teava scurta a tunului, insa scutul ofera o protectie sporita pentru tunari, in conditiile in care piesa este folosita in apropierea frontului, un rol destul de de important, avand in vedere ca niciun alt tun prezent in arsenalele diverselor armate poate fi folosit in prima linie fara riscuri mari.
Bataia scurta a FG 3 si forma compacta il face o arma ofensiva destul de eficienta, insa poate fi folosit si in defensiva, amplasat in pozitii fortificate in apropierea liniilor adverse.
Cea mai importanta caracteristica a FG 3 o reprezinta versatilitatea sa, putand fi folosit si ca tun antitanc si ca tun antiaerian, putand trage si obuze HFTF (High Fragmentation Time Fuse).
Reforma americana din 2011 a alocat 18 piese pentru toate cele 8 divizii ale armatei SUA. In total, am 24 de astfel de tunuri, fiind cea mai numeroasa piesa de artilerie pe care o am la dispozitie.
Nume : Field Gun 3
Tip : Artilerie/Tun de camp multifunctional (roluri AT si AA)
Serviciu activ : din 23 Apr 2011
Dimensiuni :
Lungime : 9.9 cm
Latime : 3.7 cm
Inaltime : 3.5 cm
Armament :
___Tun : 3 mm
___Raza de actiune : 1.4 m
___Tipuri munitie : HE Shell
______Raza exploziei : 0.03 m
______Raza raspandire srapnel : 0.04 m
________________AP Shell
______Distruge : Blindaj greu, de la distante mai mici de 0.8 m
________________AA Shell/TF Shell
Vehicule similare:
Acest model a fost introdus in artileria divizionara standard in armata americana in anul 2011. Capabilitatile sale sunt destul de reduse, avand in vedere silueta inalta si teava scurta a tunului, insa scutul ofera o protectie sporita pentru tunari, in conditiile in care piesa este folosita in apropierea frontului, un rol destul de de important, avand in vedere ca niciun alt tun prezent in arsenalele diverselor armate poate fi folosit in prima linie fara riscuri mari.
Bataia scurta a FG 3 si forma compacta il face o arma ofensiva destul de eficienta, insa poate fi folosit si in defensiva, amplasat in pozitii fortificate in apropierea liniilor adverse.
Cea mai importanta caracteristica a FG 3 o reprezinta versatilitatea sa, putand fi folosit si ca tun antitanc si ca tun antiaerian, putand trage si obuze HFTF (High Fragmentation Time Fuse).
Reforma americana din 2011 a alocat 18 piese pentru toate cele 8 divizii ale armatei SUA. In total, am 24 de astfel de tunuri, fiind cea mai numeroasa piesa de artilerie pe care o am la dispozitie.
Fortele militare - Armata terestra - Suportul Infanteriei - 3mm Field Mortar
Suportul infanteriei
Nume : 3mm Field Mortar
Tip : Artilerie pentru suportul infanteriei - Mortier greu
Serviciu activ : din 23 Apr 2011
Dimensiuni :
Lungime : 2.5 cm
Latime : 2.6 cm
Inaltime : 3.3 cm
Armament :
___Tun : 3 mm
___Raza de actiune : 1.2 m
___Tipuri munitie : HE Shell
______Raza exploziei : 0.015 m
______Raza raspandire srapnel : 0.0225 m
Transportabil: de catre orice vehicul de transport sau de vehicule de lupta cu spatiu de transport
Tractabil: piesa se transporta in spatiul special amenajat pentru transport dintr-un vehicul specializat
Mortierul a devenit parte din artileria divizionara americana in anul 2011, fiind printre primele piese care sa echipeze si diviziile de infanterie, nu numai diviziile blindate si motorizate.
Piesa este transportabila exclusiv de vehicule (Willis LTJ), fiind prea masiva pentru transportul uman. Marimea, insa, o face o arma extrem de redutabila impotriva tintelor la distante scurte si medii, mai ales impotriva infanteriei sau concetrarilor de vehicule usoare.
Ca mortier defensiv, FM-ul isi indeplineste rolul excelent, asigurand o putere mare de foc, fara a fi la fel de vulnerabil la contralovituri ca piesele de artilerie mai mari. Ofensiv, arma este destul de complicat de trasportat, neputand urma intotdeauna la viteze constante, un atac in forta.
Toate cele 8 divizii americane au fost dotate cu astfel de mortiere, fiind manevrate de catre batalioanele mixte sau de batalioanele de artilerie. Numarul relativ mare (20 de bucati, la 13 Aug 2012), face ca ponderea in fiecare divizie sa fie de 2-4 piese, mai mult decat suficient pentru a asigura suportul unitatii.
FM-ul nu a participat, pana la 13 Aug 2012, la niciun fel de actiune militara.
Piesa poate fi achizitionata aici: http://www.toysoldiersdepot.com/store.php?seller=thedustyloft&navt1=34194&sort=&pd=187405 , in seturi de cate 4 piese fiecare, la un pret de 4 USD/set.
Nume : 3mm Field Mortar
Tip : Artilerie pentru suportul infanteriei - Mortier greu
Serviciu activ : din 23 Apr 2011
Dimensiuni :
Lungime : 2.5 cm
Latime : 2.6 cm
Inaltime : 3.3 cm
Armament :
___Tun : 3 mm
___Raza de actiune : 1.2 m
___Tipuri munitie : HE Shell
______Raza exploziei : 0.015 m
______Raza raspandire srapnel : 0.0225 m
Transportabil: de catre orice vehicul de transport sau de vehicule de lupta cu spatiu de transport
Tractabil: piesa se transporta in spatiul special amenajat pentru transport dintr-un vehicul specializat
Mortierul a devenit parte din artileria divizionara americana in anul 2011, fiind printre primele piese care sa echipeze si diviziile de infanterie, nu numai diviziile blindate si motorizate.
Piesa este transportabila exclusiv de vehicule (Willis LTJ), fiind prea masiva pentru transportul uman. Marimea, insa, o face o arma extrem de redutabila impotriva tintelor la distante scurte si medii, mai ales impotriva infanteriei sau concetrarilor de vehicule usoare.
Ca mortier defensiv, FM-ul isi indeplineste rolul excelent, asigurand o putere mare de foc, fara a fi la fel de vulnerabil la contralovituri ca piesele de artilerie mai mari. Ofensiv, arma este destul de complicat de trasportat, neputand urma intotdeauna la viteze constante, un atac in forta.
Toate cele 8 divizii americane au fost dotate cu astfel de mortiere, fiind manevrate de catre batalioanele mixte sau de batalioanele de artilerie. Numarul relativ mare (20 de bucati, la 13 Aug 2012), face ca ponderea in fiecare divizie sa fie de 2-4 piese, mai mult decat suficient pentru a asigura suportul unitatii.
FM-ul nu a participat, pana la 13 Aug 2012, la niciun fel de actiune militara.
Piesa poate fi achizitionata aici: http://www.toysoldiersdepot.com/store.php?seller=thedustyloft&navt1=34194&sort=&pd=187405 , in seturi de cate 4 piese fiecare, la un pret de 4 USD/set.
vineri, 13 iulie 2012
Fortele militare - Aviatia militara - Introducere
Introducere
Aviatia militara, fie ea de vanatoare, bombardament, transport, fie cu aripa fixa sau rotativa, are un rol crucial in controlul campului de lupta, la fel sau poate chiar mai important decat celelalte componente ale fortelor militare ale unei natiuni, adaugand o a treia dimensiune unei batalii (trece de la modul bidimensional al luptei cu fortele terestre la tridimensional, adaugand aparate de zbor).
In multii ani in care sistemul militar pe care l-am implementat cu resursele pe care le-am avut la indemana a evoluat, "avionul" a fost un factor permanent luat in considerare pentru orice pas facut in dezvoltarea si implementarea unor sisteme/masuri/tehnici/inovatii ce au avut menirea de a imbunatati considerabil felul in care decurg atat luptele la nivel tactic cat si campaniile si operatiunile de nivel strategic si evolutiile politice, geostrategice si doctrinare.
In cadrul istoric si tehnic dezvoltat de mine, aviatia se imparte in mai multe categorii, care au corespondenta strans legata de esalonarea in lumea reala. In primul rand, se face distinctia intre aviatia cu aripa fixa (avioanele) si cea cu aripa rotativa (elicopterele). In cadrul aviatiei cu aripa fixa, aparatele sunt categorisite in doua mari esaloane: avioane cu motor reactiv si avioane cu motor cu piston (sau cu elice). Fiecare dintre aceste doua esaloane poate fi impartit in subcategorii, in functie de rolul pe care il indeplineste fiecare aparat: vanatoare, bombardament, transport, multirol. Aceste roluri pot fi "descompuse" si dezvoltate: vanatoare, interdictie, escorta, interceptie, suprematie aeriana, atac la sol, bombardament, suport, parasutism, cargo, recunoastere, spionaj, purtator radar, etc. In cadrul elicopterelor, acestea pot fi de transport, de atac, de recunoastere, etc., rolul primordial fiind acela de a folosi capacitatea de a ateriza in locuri altfel inaccesibile unui avion.
In cadrul unitatilor militare, aparatele de zbor si-au facut prezenta, la inceput, in Fortele Armate Americane. Acestea sunt realizate undeva intre scarile 1/144 si 1/200 si sunt turnate in plastic semidur, intr-o gama de culori foarte diversificata. Am ales sa folosesc aparate de zbor atat de mici (majoritatea au undeva la 10 cm lungime), pentru ca spatiul locativ (casele) sunt compartimentate in camere relativ mici, insemnand ca pistele de zbor nu pot avea lungimi mari, ceea ce, la randul sau, determina folosirea unor aparate de dimensiuni mici.
Astfel, toate natiunile au avut in dotare aparate de genul celor folosite de americani, cu aceleasi proprietati si dotari ca avioanele omoloage din dotarea SUA.
Prin anul 2008 am inceput achizitionarea unor tipuri de avioane ceva mai mari decat media de pana atunci, asta pentru ca nu prea am avut de ales, piata neoferindu-mi prea multe alte variante. Diferenta de marimi este mare, insa noile aparate sunt destul de mici pentru a putea fi folosite intr-o casa.
Ca detalii tehnice si operationale, eu am implementat un sistem prin care, spre exemplu, un aparat de 9-11 cm lungime are nevoie de 80-100 cm de pista de zbor pentru decolare si ceva mai putin pentru aterizare. Acelasi aparat are o autonomie medie de 1-1,5 ore de zbor sustinut si poate transporta 4 sau 6 arme, in functie de rolul sau.
La data redactarii acestei postari (13 Iulie 2012), am in dotare aproximativ 120 de aparate de zbor, dintre care 25 de elicoptere si in jur de 90 de avioane, mare parte reactive.
In partea dreapta a fotografie se poate observa o parte din flota aeriana americana (partea dreapta jos) si o parte din flota aeriana a Germaniei (partea dreapta sus). Fotografie facuta in 2009, dupa capitularea Germaniei.
Aviatia militara, fie ea de vanatoare, bombardament, transport, fie cu aripa fixa sau rotativa, are un rol crucial in controlul campului de lupta, la fel sau poate chiar mai important decat celelalte componente ale fortelor militare ale unei natiuni, adaugand o a treia dimensiune unei batalii (trece de la modul bidimensional al luptei cu fortele terestre la tridimensional, adaugand aparate de zbor).
In multii ani in care sistemul militar pe care l-am implementat cu resursele pe care le-am avut la indemana a evoluat, "avionul" a fost un factor permanent luat in considerare pentru orice pas facut in dezvoltarea si implementarea unor sisteme/masuri/tehnici/inovatii ce au avut menirea de a imbunatati considerabil felul in care decurg atat luptele la nivel tactic cat si campaniile si operatiunile de nivel strategic si evolutiile politice, geostrategice si doctrinare.
In cadrul istoric si tehnic dezvoltat de mine, aviatia se imparte in mai multe categorii, care au corespondenta strans legata de esalonarea in lumea reala. In primul rand, se face distinctia intre aviatia cu aripa fixa (avioanele) si cea cu aripa rotativa (elicopterele). In cadrul aviatiei cu aripa fixa, aparatele sunt categorisite in doua mari esaloane: avioane cu motor reactiv si avioane cu motor cu piston (sau cu elice). Fiecare dintre aceste doua esaloane poate fi impartit in subcategorii, in functie de rolul pe care il indeplineste fiecare aparat: vanatoare, bombardament, transport, multirol. Aceste roluri pot fi "descompuse" si dezvoltate: vanatoare, interdictie, escorta, interceptie, suprematie aeriana, atac la sol, bombardament, suport, parasutism, cargo, recunoastere, spionaj, purtator radar, etc. In cadrul elicopterelor, acestea pot fi de transport, de atac, de recunoastere, etc., rolul primordial fiind acela de a folosi capacitatea de a ateriza in locuri altfel inaccesibile unui avion.
In cadrul unitatilor militare, aparatele de zbor si-au facut prezenta, la inceput, in Fortele Armate Americane. Acestea sunt realizate undeva intre scarile 1/144 si 1/200 si sunt turnate in plastic semidur, intr-o gama de culori foarte diversificata. Am ales sa folosesc aparate de zbor atat de mici (majoritatea au undeva la 10 cm lungime), pentru ca spatiul locativ (casele) sunt compartimentate in camere relativ mici, insemnand ca pistele de zbor nu pot avea lungimi mari, ceea ce, la randul sau, determina folosirea unor aparate de dimensiuni mici.
Astfel, toate natiunile au avut in dotare aparate de genul celor folosite de americani, cu aceleasi proprietati si dotari ca avioanele omoloage din dotarea SUA.
Prin anul 2008 am inceput achizitionarea unor tipuri de avioane ceva mai mari decat media de pana atunci, asta pentru ca nu prea am avut de ales, piata neoferindu-mi prea multe alte variante. Diferenta de marimi este mare, insa noile aparate sunt destul de mici pentru a putea fi folosite intr-o casa.
Ca detalii tehnice si operationale, eu am implementat un sistem prin care, spre exemplu, un aparat de 9-11 cm lungime are nevoie de 80-100 cm de pista de zbor pentru decolare si ceva mai putin pentru aterizare. Acelasi aparat are o autonomie medie de 1-1,5 ore de zbor sustinut si poate transporta 4 sau 6 arme, in functie de rolul sau.
La data redactarii acestei postari (13 Iulie 2012), am in dotare aproximativ 120 de aparate de zbor, dintre care 25 de elicoptere si in jur de 90 de avioane, mare parte reactive.
In partea dreapta a fotografie se poate observa o parte din flota aeriana americana (partea dreapta jos) si o parte din flota aeriana a Germaniei (partea dreapta sus). Fotografie facuta in 2009, dupa capitularea Germaniei.
sâmbătă, 17 martie 2012
Fortele militare - Armata terestra - Suportul infanteriei - Concluzii
Concluzii
Armele pentru suportul infanteriei sunt la fel de importante ca si vehiculele sau artileria.
In general, acestea sunt prezente in aproape toate seturile care contin si soldati, insa nu sunt scoase in evidenta cu nimic fata de ceilalti soldati.
Avantajul unor astfel de arme este suportul pe care acestea il asigura impotriva unor tinte peste capacitatile infanteriei sau a unui obiectiv aflat la o distanta mai mare decat bataia maxima a armelor infanteriei.
Acestea pot fi folosite atat in roluri defensive, cat si in roluri ofensive, la fel de eficient.
In privinta numarului, la ora actuala (17 Martie 2012), nu am o statistica exacta cu privire la numarul armelor pentru suportul infanteriei, mai ales ca multe dintre acestea sunt achizitionate odata cu alte seturi de soldati, iar numarul poate fi variabil. Estimativ, detin cam 80-90 mitraliere de toate tipurile, 40-50 arme antitanc, 30-50 mortiere (fara cele 20 de mortiere de 3mm, de la BMC), si cateva zeci de aruncatoare de flacari si detectoare de mine.
Spre deosebire de celelalte componente ale armatei terestre, acestea sunt distribuite catre alte armate, in proportii mult mai mari decat catre armata SUA (detine, la ultima dotare, 20 mortiere 3mmFM, 15-20 mitraliere .50cal Browning si Vickers, ~10 Bazooka - mortierele sunt repartizate cate 2-3 in batalioanele Mixte, celelalte fiind distribuite in functie de necesitati).
Majoritatea acestora sunt confectionate la scara 1/35 si manevrate de soldati la aceeasi scara, deci nu se potrivesc foarte bine in imaginea de ansamblu, pentru cei care folosesc piese la scari mai mici. Eu folosesc scari diferite, in functie de dotarile pe care le am la momentul respectiv. Acum, insa, am standardizat putin lucrurile, si folosesc numai soldati la scarile apropiate de 1/72, insa armele pentru suportul infanteriei au ramas aceleasi, iar vehiculele sunt prezente intr-o gama larga de marimi.
Armele pentru suportul infanteriei sunt la fel de importante ca si vehiculele sau artileria.
In general, acestea sunt prezente in aproape toate seturile care contin si soldati, insa nu sunt scoase in evidenta cu nimic fata de ceilalti soldati.
Avantajul unor astfel de arme este suportul pe care acestea il asigura impotriva unor tinte peste capacitatile infanteriei sau a unui obiectiv aflat la o distanta mai mare decat bataia maxima a armelor infanteriei.
Acestea pot fi folosite atat in roluri defensive, cat si in roluri ofensive, la fel de eficient.
In privinta numarului, la ora actuala (17 Martie 2012), nu am o statistica exacta cu privire la numarul armelor pentru suportul infanteriei, mai ales ca multe dintre acestea sunt achizitionate odata cu alte seturi de soldati, iar numarul poate fi variabil. Estimativ, detin cam 80-90 mitraliere de toate tipurile, 40-50 arme antitanc, 30-50 mortiere (fara cele 20 de mortiere de 3mm, de la BMC), si cateva zeci de aruncatoare de flacari si detectoare de mine.
Spre deosebire de celelalte componente ale armatei terestre, acestea sunt distribuite catre alte armate, in proportii mult mai mari decat catre armata SUA (detine, la ultima dotare, 20 mortiere 3mmFM, 15-20 mitraliere .50cal Browning si Vickers, ~10 Bazooka - mortierele sunt repartizate cate 2-3 in batalioanele Mixte, celelalte fiind distribuite in functie de necesitati).
Majoritatea acestora sunt confectionate la scara 1/35 si manevrate de soldati la aceeasi scara, deci nu se potrivesc foarte bine in imaginea de ansamblu, pentru cei care folosesc piese la scari mai mici. Eu folosesc scari diferite, in functie de dotarile pe care le am la momentul respectiv. Acum, insa, am standardizat putin lucrurile, si folosesc numai soldati la scarile apropiate de 1/72, insa armele pentru suportul infanteriei au ramas aceleasi, iar vehiculele sunt prezente intr-o gama larga de marimi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)